Ce este banul și de ce contează încrederea

Ce face ca ceva să fie bani

Dacă ai fi întrebat ce sunt baniibaniCeea ce oamenii acceptă în mod obișnuit ca să plătească pentru bunuri și servicii, să păstreze valoare și să compare prețuri.Exemplu: Cu lei plătești pâinea, iar prețul ei îl compari cu al altor produse tot în lei., ai putea răspunde: bancnotele din portofel. Dar bancnotele sunt doar una dintre formele pe care le pot lua banii. Banii sunt, mai întâi, o înțelegere comună: toți cei din jurul tău acceptă să dea un lucru în schimbul altuia, pentru că știu că și alții îl vor accepta mai departe.

De obicei se spune că banii fac trei lucruri. Sunt un mijloc de plată: cumperi pâine fără să negociezi schimbul cu o marfă pe care brutarul o vrea. Sunt o unitate de măsură: prețurile sunt exprimate în aceeași unitate, așa că poți compara ușor un kilogram de mere cu un abonament de telefon. Și sunt o formă de păstrare a valorii: poți încasa azi și cheltui peste o lună. O înghețată primită cadou s-ar topi până atunci, dar moneda din buzunar rămâne.

Cele trei roluri nu merg mereu împreună. Un lucru poate fi bun la plată, dar slab la păstrarea valorii, de exemplu dacă prețurile se schimbă repede. Vom reveni la asta când vorbim despre criptoactive.

De la marfă la bancnotă

De-a lungul istoriei, oamenii au folosit lucruri foarte diferite drept bani: metale prețioase precum aurul și argintul, scoici, cereale și altele. Se numesc bani-marfă, pentru că valoarea lor vine din ce sunt ele însele. Aurul e rar, durabil și se poate împărți în bucăți mici, de aceea a fost folosit atât de des.

Dar a căra metale după tine e greu și riscant. Așa că oamenii au început să lase aurul într-un loc sigur și să folosească în loc recipise, care puteau fi schimbate înapoi în aur. Cu timpul, recipisele au circulat ele însele ca bani. Din ele au apărut bancnotele de azi.

Mai târziu, legătura dintre bancnote și aur a dispărut. Banii de azi sunt monedă fiatmonedă fiatBani a căror valoare nu vine din materialul din care sunt făcuți, ci din încrederea în emitentul lor și în felul în care e gestionată economia.Exemplu: Bancnotele și banii din contul bancar sunt monedă fiat; o bancnotă nu se poate schimba pe o cantitate fixă de aur.: o bancnotă nu se poate schimba pe o cantitate fixă de aur, iar hârtia ei valorează foarte puțin. Funcționează pentru că statul o recunoaște ca mijloc de plată și pentru că oamenii au încredere că alții o vor accepta și că valoarea ei nu se prăbușește.

Cine ține evidența

Aproape toți banii pe care îi folosești sunt bani digitalibani digitaliBani care există doar ca înregistrări electronice, de exemplu soldul din contul bancar, nu ca bancnote sau monede.Exemplu: Când plătești cu cardul, banca scade suma din contul tău și o adaugă în contul comerciantului.: o cifră în contul tău bancar. Când plătești cu cardul, nu se mută nicio bancnotă. Banca scade suma din contul tău și o adaugă în contul comerciantului. Cineva ține deci un registru, iar tu ai încredere că îl ține corect.

Acest cineva este banca, supravegheată de o bancă centralăbancă centralăInstituția publică a unei țări (sau a unei zone monetare) care emite bani, supraveghează sistemul bancar și urmărește stabilitatea prețurilor.Exemplu: Banca Națională a României este banca centrală a României.. În România, banca centrală este Banca Națională a României (BNR). Băncile centrale emit bancnote și monede, supraveghează băncile și urmăresc, în general, ca prețurile să rămână stabile, adică inflațiainflațieCreșterea generală a prețurilor în timp, care face ca aceeași sumă de bani să cumpere mai puține lucruri.Exemplu: Dacă un coș de cumpărături costă mai mult decât anul trecut, prețurile au crescut în general. să fie mică și previzibilă.

Gândește-te ce s-ar întâmpla fără un asemenea registru: fiecare ar avea lista lui, iar două liste diferite ar duce la dispute. Un registru acceptat de toți rezolvă problema, dar cere încredere într-un organizator. De aici pleacă întrebarea pe care o urmărim în lecțiile următoare: se poate ține un registru comun fără să depinzi de un singur organizator?

De ce contează încrederea

Încrederea e miezul. Ai încredere că brutarul va accepta bancnota, că banca îți va da banii când îi ceri și că banca centrală va avea grijă de moneda țării. Când încrederea scade, banii își pierd rostul: în istoria multor țări au existat perioade în care prețurile au crescut atât de repede încât oamenii nu mai voiau să păstreze moneda locală.

Înțelegerea asta ne ajută să judecăm orice formă nouă de bani: pe ce se sprijină, cine ține evidența, cine răspunde dacă ceva merge prost și ce se întâmplă cu încrederea când apare o problemă. Vom pune aceleași întrebări criptoactivelor, fără să le promovăm și fără să le respingem dinainte.